Parenting

Agresivitatea la copii.

Se face un an de cand am inceput incursiunea in labirintul numit Parenting. Din anumite considerente am inceput sa citesc, sa ma informez. Aveam impresia ca ceva scartaie, ca nu inteleg, ca nu comunic cum mi-as dori, ca mesajul meu nu e transmis cum as vrea.Privind in trecut imi dau seama ca viata de parinte mi-a intins capcane, iar eu am cazut in ele. M-am ridicat, m-am sters de praf si am ales artileria grea.
Din cauza ca m-am saturat de eticheta de „copil rau” atribuita copiilor din ce in ce mai usor, vreau sa va vorbesc azi despre agresivitatea la copii. Ca parinte cunosc prea bine ambele posturi: parintele unui copil agresiv si parintele unui copil agresat.

Pentru a nu se inteleges gresit:

AGRESÍV, -Ă, agresivi, -e, adj. Care atacă (fără provocare); fig. care caută prilej de ceartă; provocator. ♦ (Despre substanțe) Care atacă chimic corpurile cu care ajunge în contact. – Din fr. agressif.

Mai intai vreau sa va spun cate ceva despre creierul nostru. Masinaria suprema este structurata si compusa din trei parti:

1. Creierul reptilian, comun cu cel al reptilelor, compus din trunchi cerebral si cerebel. Dupa unii cercetatori are o vechime de 500 milioane de ani si controleaza functiile vitale, ritmul cardiac, respiratia, temperatura corpului si functiile de racire si purificare ale organismului prin transpiratie.

2. Creierul limbic, comun cu cel al mamiferelor, vechi de 150 milioane de ani este format din amigdale, hipotalamus, hipocamp. Este sediul emotiilor si laboratorul credintelor noastre. Filtreaza, analizeaza si interpreteaza universul exetrior si dicteaza reactia adecvata

3. Neocortexul, dateaza de 3 milioane de ani. Este sediul tuturor cunostintelor, a limbajului articulat si abstract, a imaginarului si a culturii complexe.

Foto

 Incredibila Patty Wipfler, fondatoarea Hand in Hand Parenting, a vorbit despre agresivitatea copiilor. Specialistii vorbesc de cele trei stari: freeze, fight, flight. O sa revin la aceste aspecte.
Vreau sa clarific un lucru, once and for all: un copil agresiv este un copil speriat. Agresivitatea vine o data cu un val de emotii neprocesate. Emotiile invadeaza cortexul prefrontal, partea responsabila de impuls, memoria de scurta durata, control. Comportamentul agresiv a ramas blocat in creierul limbic, partea responsabila cu memoria de lunga durata. Cand agresivitatea e pe cale sa erupa copilul nu realizeaza acest lucru, nu proceseaza si prin urmare nu coopereaza. Parinti, retineti ca puiul de om nu poate si nu stie cum sa isi controleze acest impuls. Prin urmare intra  in starea de fight (lupta) sau in starea de flight (fuga).

Ce poti face tu, ca parinte? In primul rand, sa creezi acea conectare cu copilul tau. E clar ca lipseste, sau legatura s-a slabit. Cand parintele reactioneaza impulsiv („ce ai facut?”,”nu mai ai voie sa te joci”,”plecam acasa”,”raule”) copilul nu se simte in siguranta. Exact aceasta siguranta vine prin de conectare. Puterea este in mana parintelui. Leacul este simplu:conectare prin afectiune, joc, zambete si ras puternic. De aceste lucruri are nevoie parintele penru a scoate copilul din starea de fight sau flight. In cazul in care copilul vrea sa loveasca din nou, parintele il imbratiseaza mai tare, de exemplu. Copilul care loveste,  plange pentru ca se simte aiurea din cauza a ceea ce a facut. La fel de bine poate sa rada. Acele cateva rasete crispate nu il vor defini ca fiind un copil agresiv. Poate sa adopte o fata impasibila care te face, pe tine ca parinte, sa te gandesti cat de insensibil este copilul tau. De fapt acea fata impasibila sau acele cateva zambete nu exprima altceva decat frica, spaima.

Cum poti preveni agresiunea asupra unui copil? Cel mai sigur lucru este sa impui limita inainte ca altcineva sa fie ranit. Pe scurt, sa fii cu ochii pe copilul tau daca stii ca devine agresiv intr-un colectiv (la o zi de nastere de exemplu sau in parc). Cand reusesti sa opresti la timp agresiunea, copilul va plange mult, va gesticula, poate chiar tipa. Lasa-l sa planga. In acest fel spala toata teama acumulata. La final, copilul oprit la timp va fi usurat de povara, doar ca nu realizeaza asta. Primul pas spre vindecarea este ca puiul sa stie ca se poate baza pe parintii lui. Ca limita impusa de ei va fi blanda, cu caldura si rabdare. Poti sa il atentionezi. Eu spun ceva de genul: „Nu pot sa te las sa o lovesti pe sora ta. Sunt aici alaturi de tine”. Va provoc sa incercati si voi.

Parintii au nevoie de unelte pentru a crea acel mediu safe pentru copil. In aceasta etapa a vietii unui copil agresiv si parintii au nevoie de atentie. Ca parinte este bine sa vezi, sa-ti fie confirmat faptul ca nu esti singur, ca nu doar copilul tau iti face creierul terci, ca si tu poti sa te simiti epuizat psihic, ca si tu poti si ai voie sa plangi, sa te descarci. Ceea ce recomand este gasirea acelui partener/prieten de discutie care nu judeca. Asa poti sa expui toate frustrarile, mania, supararea fara a fi judecat.

Stiu ca am scris mult dar vreau sa intelegeti un lucru: nu sunteti singuri. Supararile si frustrarile adultilor nu au ce cauta in lumea copiilor. Ei au nevoie ca noi sa vedem partea buna si blanda din ei.

Ce ziceti? Acceptati provocarea de a reactiona bland intr-o situatie tensionata? Astept sa imi povestiti cum reactionati voi in asemenea situatii.

Ma gasiti si aici: https://www.facebook.com/nanaomamacurioasa/

 

Ana

 

Anunțuri

2 thoughts on “Agresivitatea la copii.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s