Eu, Mancare

Ganduri in timp ce gatesc…

De ce trebuie sa fac de mancare? Din nou. Oricum nici nu gusta din ciorba mea. Ah, mint, doar piciul imi adora ciorbele.

Sa cumpar mancare organica? Sa ascultam muzica clasica in timp ce in casa miroase a levantica…ha, ha, ha. Ce gand perfect. M-am obisnuit cu idea de imperfect.

Ar trebui sa fac o ciorba de legume…Daca au mancat o jumate de kil de cirese se pune? Cina sau gustare?  Poate o supa de brocoli. Supa crema. Sau mazare. Mie imi place. Hmmmm, chiar mi-e pofta de o mancare de mazare cu marar. Dar nici acum nu am sa fac, doar eu o mananc….

Cina perfecta.

Cateodata simt ca m-am saturat sa pregatesc cina. Doamne, cati ani mai am de pregatit cina? Cam pana pe la 18 ani, imi raspunde o voce in gand. Ai lor. Prea multa mancare? Prea putina? Prea putin sarata? Doar paste? Si maine ce mai fac de mancare?

Oare toti copiii plang la cina? Sau toti vor exact in acel moment sa se joace cu basculanta? I-as imbratisa cu drag, dar exact in acel moment fierbe grisul pe foc. Uneori cina pare a fi un concurs cu premii. Cum ce premii? Vase murdare, lingurite lipicioase, paie peste tot. Si servetele la fel.

Oare cate mamici sunt deja frante cand pregatesc cina? Ma uit la o reclama la chestii ce te ajuta sa cureti bucataria. Ati observat ca mamicile din  reclame nu sunt obosite niciodata? Si au coafura impecabila! Si poarta bluze vaporoase! Ce fain e sa fii mamica-din-reclama!!!!!

Daca imi mai cer inca o data ceva bun inainte de cina o iau razna. Chiar cred ca o sa primeasca un covrigel inainte de o cana cu lapte? Ei, da, cateodata au si noroc. Cateodata il iau pe ascuns.

Cel mai fain este cand am pregatit cerealele cu lapte si ei vor nu stiu ce fel de „sembish” cald sau alte chestii complicate. Serios? Crezi ca imi salta inima de bucurie sa las mancarea gata pregatita si sa iti fac tie sandwich-ul minune? Ce crezi ca fac aici? Joc monopoly sau puzzle cu mancare? Sau poate mancaro-cino-yoga?!

Si un gand apare…Altul: cand o sa ceara desert. Mai, nu stiu ce cred copiii astia!!! Au impresia ca sunt intr-o cofetarie sa existe desert la orice ora? Cred ca sunt castigatoarea de la concursul ala de prajituri?

Ar fi foarte fain sa avem o cina linistita, sa manance fara comentarii si plansete. Doar povestile de peste zi. Sau macar mancarea sa ramana doar pe masa. Cer prea mult?

Oricum, cina e gata. Cred ca era mai bine sa comand o pizza.

Copiii, la masaaaaaaaaa!

*discursul din gandul meu cand fac de mancare

Ana

Anunțuri

8 thoughts on “Ganduri in timp ce gatesc…”

  1. Oh my God! Ce balamuc e in capul tau in timp ce gatesti! :))) Cand pregatesc mancare, sunt atat de acaparata de procesul creativ, incat se face liniste in mintea mea.
    P.S. Intrebarea cu anii si cina o am si eu, doar ca reformulata sub forma de panica in legatura facutul de copii si servitul micului dejun. Suna ceva de genul: tu iti dai seama ca dupa ce faci un copil, trebuie sa te trezesti in fiecare dimineata, chiar si in cele de weekend, doar pentru a face micul dejun? The night owl that I am is scared as hell of this thought :)))

    Apreciat de 1 persoană

  2. Mamele, căte o mai fac(?!), își educă copii, sau lasă să se înțeleagă, că gătitul este o chestiune ce aparține în familie DOAR femeii. De ce?! Asta era valabil în matriarhat…și așa a rămas. Consider că într-o familie toți membrii acesteia trebuie să-și asume cu ”bucurie” acestă îndeletnicire. Este o discuție ce trebuie aprofundată și rezolvată CORECT.

    Apreciat de 1 persoană

    1. „…aprofundata si rezolvata CORECT”, e prea mult spus. Eu accept ca sotul meu nu gateste in 99% din timp si nici nu vreau sa „corectez” acest lucru. De ce? Pentru ca face multe alte lucruri care compenseaza aceasta lacuna culinara & I’m ok with that. Si, de exemplu, piciul ma ajuta mai mult la gatit decat sora lui. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      1. Corect nu este mult spus, este NORMAL spus. Nu consider că există o delimitare stictă a treburilor , așa zise bărbătești , sau femeiești.Faptul că într-un cuplu partenerii cad de acord asupra acestui fapt, nu înseamnă că este și corect. Este o cutumă educațională…Femeia este mai solicitată în treburile de rutină ale gospodăriei decât bărbatul, așa încăt TOATE treburile pot beneficia de aportul celuilalt. Dar…fiecare casă cu obiceiurile ei…

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s