Eu, Parenting

Perseverenta la copii

Copii si perseverentaMulti dintre parinti se intreaba de ce copilul lor nu este perseverent. Doar noi, adultii, stim ca perseverenta este cheia succesului. Si acum serios, ce parinte nu isi doreste un copil ambitios?

Am insa o intrebare: cum invatam un copil ce este perseverenta? Cat de responsabil este parintele daca ii permite copilului sa renunte la majoritatea activitatilor incepute? Am si o veste buna: am pregatit cateva ponturi pentru a explora perseverenta alaturi de copilul tau.

Alege activitatile corect. Asta inseamna din start ca trebuie sa incerce. Si sa testeze. Si cu siguranta sa renunte. Ce s-a intampla daca toti ar fi buni la toate?

Cea mai importanta parte din aceasta batalie reprezinta alegerea activitatilor copilului. Acomodati-va cu dorintele si interesele copilului. Daca ar desena toata ziua, ganditi-va la ore de pictura. Ii place sa bata mingea? Poate fotbalul sau baschetul sunt pentru el! Asculta muzica – un instrument l-ar face fericit. Dar asta inseamna sa accepti copilul asa cum e. Un copil „intelectual” nu o sa fie niciodata multumit la orele de fotbal. La fel cum un mic „muzicant” o sa urasca rugby, cel mai probabil.

Tempereaza asteptarile – parintii care isi doresc un copil perseverent trebuie sa isi seteze asteptarile corect. Si nu spun ca asta ar fi foarte usor. Ne este greu sa admitem ca pustiul nu este bun la karate, cand tatal a fost participat la 2 campionate cand era de varsta lui!. Dar poate este un inotator bun, de ce pierdeti asta din vedere, doar pentru a potoli orgolii de adult?

Factorul cheie – vreau asta pentru copilul meu pentru ca este inzestrat si ii place sau pentru ca mie mi-ar fi placut sa fac asta cand eram mic,dar nu am reusit nici pana acum sa o fac?

Timpul – copilul meu are timpul necesar pentru aceasta activitate? Daca mai are inca 4,5,6 activitati asta inseamna cu siguranta aglomerare. Si oboseala. Si frustrare. Si refuz. Cantareste, analizeaza, stabiliti impreuna. Alege calitatea nu cantitatea.

Dimensiunea provocarii – este dezvoltat fizic si intelectual pentru acest tip de activitate? Asteptarile trebuie sa fie realiste in luarea acestor decizii.

Profesorul/antrenorul – da, este un element cheie. Multi copii renunta la o activitate doar pentru ca nu se creaaza o legatura intre el si profesor. Sau atitudinea antrenorului este sub orice critica.

Dar exista si partea frumoasa – atunci cand relatia copil-antrenor se dezvolta armonios, exemplar, orientata catre mentorat, cu rezultate pozitive si de lunga durata.

Financiar – aici este vorba despre bani, clar. Daca exista finantele disponibile si merita investitia in acel tip de activitate. Fiecare familie isi cunoaste prioritatile, si de ce nu , sa recunoastem, suntem dispusi sa renuntam de la noi pentru ei. Nici asta nu este intotdeauna cea mai buna alegere, dar discutam despre asta cu alta ocazie.

Nu cauta perfectiune

flower-765921_640Aici parintele are rolul decisv. Alegerea cuvintelor, intonatia pot face diferenta. Copilul trebuie sa stie ca nu este obligatoriu ceea ce face, ca este o activitate optionala (cand e cazul; o sa fie situatii cand nu mai sunt optionale). Elementul cheie consta in aprecierea sincera a efortului depus de copil, nu produsul final.

In loc sa ii spui „esti cel mai destept copil” ii poti spune „ai ajuns aici pentru ca ai muncit mult”.  Copii trebuie incurajati ca o sa devina din ce in ce mai buni in urma muncii si efortului depus.

Ce sa faci cand copilul vrea sa renunte.

Mai devreme sau mai tarziu fiecare parinte o sa se afle in aceasta etapa. Da, e mult mai bine si usor sa fim pregatiti.

Nu il lasa sa renunte prea repede. O data ce copilul afla ca poate renunta la orice, oricand, o sa o faca din ce in ce mai mult si mai des. Poate deveni un pattern usor de sesizat.  Inceaca sa amani momentul renuntarii la activitate ( ai platit abonamentul si echipamentul, deci va continua activitatea macar pana se termina abonamentul sau va trebui sa anunte el ca nu va mai participa la activitate – cu siguranta ii va fi oarecum greu sa faca acest lucru).

Cauta solutii. Verifica daca motivele renuntarii sunt adevarate (tratament inadecvat, preferential, efort mult prea ridicat pentru varsta lui, profesor critic, mult prea aspru, violent, lipsa stimularii pozitive). Daca totul este in ordine, asigura-l ca rezultatele nu vor intarzia sa apara. Si distractia la fel.

Cand e ok sa renunti?

In tot acest vartej, un lucru e de retinut: trebuie sa stii sa iti ajuti copilul. Iar daca asta implica renuntare, fa-o. Iata cativa factori care ar trebui sa te puna pe ganduri:

  • Stresul
  • Lipsa bucuriei, vitalitatii
  • Activitate care depaseste competentele copilului
  • Antrenor/profesor problematic (in realitate)
  • A dat tot ce a putut dar nu exista acea scanteie.

Cand exista unul sau mai multi factori deranjanti, stii ca este momentul sa renuntati impreuna. Si asta este o lectie pentru copilul tau. El trebuie sa stie sa renunte la lucrurile toxice, care ii fac rau. Ca adult, o sa iti multumesca pentru aceasta lectie de dezvoltare emotionala. Unele lucruri nu sunt pentru noi. Asta e!

Cand sa iti faci griji

Absolut fiecare copil o sa isi doreasca sau chiar o sa renunte la ceva, orice. Ca parinte, trebuie sa fii atent cand exista acel pattern al renuntarii. Semnele pot fi:

  • Nu vrea sa fac o activitate pe motiv ca nu o sa reusesca niciodata.
  • Se descurajeaza foarte repede cand vine vorba de o activitate ce presupune un minim de efort din partea lui.
  • Are nevoie permanenta de recompense sau incurajari (de genul : ti-am spus eu ca esti cel mai bun, ceilalti nu stiu cat/ca tine, vezi ca esti cel mai frumos, stii ca esti cel mai inteligent copil de pe planeta asta? etc)
  •  Se bazeaza in permanenta pe cineva sa faca activitatea in locul lui.
  • Foarte defensiv si apropape intotdeauna altii sunt de vina pentru greselile lui.
  • Prefera de cele mai multe ori sa renunte decat sa rezolve problema.

Nu e usor sa faci fata intr-o lume care tinde spre perfectiune. Dar stiti ce: imperfect este mai mult decat suficient. In lupta asta spre perfectiune uitam ca avem deja un copil perfect, asa cum este el!

Cum si unde gasiti motivatia? Sunt tare curioasa.

Ana

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s